miercuri, 21 mai 2008

21 mai 1988 - ultima zi de scoala

Din cate imi amintesc, 21 mai 1988 a fost ultima zi de scoala.

Cativa dintre voi au descoperit textul meu publicat, pe 5 mai, pe site-ul ziarului Flacara Iasului si mi-au spus sa-l postez si aici. O fac in amintirea zilei de 21 mai 1988.


Prezenti la intâlnirea cu adolescenta noastra!

Apare un moment in viata când simti ca trecutul te copleseste, iar amintirile dau navala in torente care nu pot fi stapânite. Anul 2008 are o semnificatie aparte pentru mine. Si nu doar pentru mine. Au trecut 20 de ani de la absolvirea liceului. Suntem promotia 1988 a Liceului "Mihai Eminescu", clasa Profesor Amalinei Valerian. Am scris profesor dar trebuie sa completez ca a fost atât dascal cât si parinte pentru noi. Si toata dragostea noastra nu ar fi indeajuns pentru a-i multumi. Ei bine, in ultima luna am reusit sa ne regasim cei mai multi dintre colegii care eram atunci. Iar timpul nu e pierdut, ii vom gasi si pe ceilalti. Unii nu mai sunt in tara, altii nu mai sunt in Iasi, dar am descoperit acum ca nu distantele ne-au impiedicat sa comunicam. A fost poate mai mult nevoia fiecaruia de a-si construi singur o viata, o cariera, de a lupta pentru a razbate printr-un sistem care nu ne-a oferit nimic pe gratis. Acum cred ca a venit timpul sa ne aducem aminte si de noi.
Dupa cum au spus-o si altii inaintea mea, suntem generatia care am crescut cu Abba, Boney M, Modern Talking, Toto Cutugno, Queen, Genesis, Dire Straits, Europe si am trait primii fiori ai dragostei cu Hotel California, Still loving you si Lady in red. La petreceri beam cico, brifcor, iar când aparea si câte un Pepsi era sarbatoare mare. Când am mai crescut, parintii aveau incredere sa ne lase si câte doua-trei sticle de vin pentru ca, la 16 ani, puteam fi tratati ca adulti. Noi n-am stiut ce sunt dansurile din buric si manelele, dar nu era bairam la care sa nu punem un tango si un vals, chiar daca ne mai incurcam in pasi. Am invatat fara internet si Google, dar stiam sa cautam o carte intr-o biblioteca. Am invatat pentru ca singurul scop era sa fim mai buni, nu sa avem bani mai multi. Nu aveam telefoane mobile sau computere si nu stiam de bip-uri, SMS-uri, mess-uri ori email-uri. Dar ne gaseam usor unii pe altii. Asa am construit impreuna un trecut care, iata, ne cheama.
***
Au trecut 20 de ani. Nu stim când au zburat. Dar ne vom intâlni si vom sarbatori Marea Revedere. Noi, oameni maturi, vom pasi cu emotie in sala de clasa pe care am parasit-o intr-o sâmbata, pe 21 mai 1988. Au fost atunci ultimele ore de scoala. Si vom astepta ca domnul profesor diriginte Amalinei Valerian sa strige catalogul. Iar noi vom spune "Prezent" la "Intâlnirea cu adolescenta noastra!"

Niciun comentariu: